Reflux gastric: simptome și tratament

Ce se întâmplă mecanic

Între esofag și stomac există un inel muscular, sfincterul esofagian inferior, care se deschide când înghiți și se închide restul timpului. Când acest inel se relaxează în afara deglutiției sau când presiunea din abdomen îl depășește, conținutul gastric urcă.

Mucoasa stomacului este construită să reziste acidului. Mucoasa esofagului nu este. De aici senzația de arsură și, în timp, inflamația peretelui esofagian, numită esofagită.

Câțiva factori favorizează mecanismul: hernia hiatală, prin care o parte din stomac alunecă prin diafragm, creșterea presiunii abdominale prin greutate corporală mare sau sarcină, mesele foarte abundente și poziția culcată imediat după masă.

Nu toată lumea cu reflux are leziuni vizibile la endoscopie și, invers, nu toată lumea cu leziuni are simptome puternice. Intensitatea arsurii nu indică gravitatea leziunii, iar acesta este unul dintre motivele pentru care unele situații se lămuresc doar prin investigație directă.

Simptomele tipice și cele care induc în eroare

Simptomul clasic este pirozisul: o arsură care pornește din capul pieptului și urcă spre gât, mai ales după masă, la aplecare sau noaptea, în pat. Al doilea este regurgitația, adică senzația că un lichid acru sau amar ajunge în gură fără efort de vărsătură.

Există însă și manifestări care nu trimit imediat cu gândul la stomac. Tusea uscată nocturnă, răgușeala de dimineață, senzația persistentă de nod în gât, nevoia repetată de a-ți drege vocea, durerile de gât recurente și chiar eroziunea smalțului dentar pot avea legătură cu refluxul. Pacienții cu astm observă uneori că simptomele respiratorii se agravează în perioadele cu reflux intens, dar aceasta este o legătură care se stabilește prin excludere, nu prin presupunere.

Un detaliu practic care ajută la orientare: simptomele care apar constant după masă, la aplecarea înainte sau în poziție culcată și care se ameliorează la ridicarea în poziție verticală pledează pentru reflux. Cele care apar la efort și cedează la repaus pledează pentru altceva, iar despre acel altceva vorbim mai jos.

Durerea în piept care nu se pune pe seama stomacului

Aceasta este cea mai importantă secțiune a paginii. Durerea toracică provocată de reflux și cea de cauză cardiacă se pot asemăna foarte mult, iar greșeala de interpretare are consecințe grave.

Mergi la urgență, fără să aștepți și fără să încerci mai întâi un antiacid, dacă durerea în piept este apăsătoare sau constrictivă, dacă apare la efort, dacă iradiază în braț, în umăr, în maxilar sau în spate, dacă se însoțește de transpirații reci, greață, paloare, amețeală sau lipsă de aer.

Riscul este cu atât mai mare la persoanele cu hipertensiune, diabet, colesterol crescut, la fumători și la cei cu antecedente cardiace personale sau familiale. La femei și la vârstnici tabloul poate fi atipic, cu oboseală bruscă, greață sau disconfort vag, fără durerea tipică.

Regula practică este simplă: o durere toracică nouă, intensă sau diferită de ce cunoști se evaluează întâi cardiologic. Refluxul poate fi confirmat oricând după aceea. Despre tensiune arterială și despre controalele periodice poți citi la /inima-si-tensiune/ și la /blog/controale-tensiune/.

Ce schimbi înainte de a ajunge la medicamente

O parte din pacienți își reduc substanțial simptomele fără niciun medicament, doar schimbând câteva lucruri. Cea mai eficientă măsură la persoanele supraponderale este scăderea greutății corporale, pentru că reduce direct presiunea asupra stomacului.

A doua măsură este momentul ultimei mese: mâncatul cu câteva ore înainte de culcare, nu chiar înainte de a te întinde. A treia este ridicarea capătului patului dinspre cap, nu adăugarea de perne, care îndoaie trunchiul și poate agrava situația. Mesele mai mici și mai dese sunt mai bine tolerate decât o masă foarte abundentă seara, iar fumatul și alcoolul favorizează refluxul și merită tratate ca factori, nu ca detalii.

În privința alimentelor, listele generale de interdicții sunt mai puțin utile decât propria observație. Cafeaua, ciocolata, menta, sucurile acide, roșiile sau mâncărurile grase deranjează unii pacienți și pe alții deloc. Un jurnal simplu, ținut câteva săptămâni, spune mai mult decât orice listă tipărită. Hainele strânse în talie și centurile fixate strâns cresc presiunea abdominală și sunt ușor de corectat.

Medicamentele: ce face fiecare clasă

Antiacidele neutralizează acidul deja prezent. Acționează repede, dar pe durată scurtă, și sunt potrivite pentru un episod ocazional, nu pentru o problemă zilnică. Alginații formează un strat care plutește deasupra conținutului gastric și limitează urcarea lui.

Antagoniștii receptorilor H2 reduc secreția de acid, cu un efect mai prelungit decât al antiacidelor. Inhibitorii pompei de protoni, clasa din care fac parte omeprazolul și pantoprazolul, blochează etapa finală a producerii de acid și au cel mai puternic efect asupra acidității. Ei nu acționează imediat: efectul complet se instalează după câteva zile de administrare regulată, ceea ce explică de ce nu sunt potriviți ca medicament luat la nevoie.

Despre substanțele folosite cel mai des poți citi la /medicamente/omeprazol/, /medicamente/pantoprazol/ și /medicamente/nolpaza/. Indicația, forma, doza și durata se stabilesc de medic, iar regimul de eliberare al fiecărei forme și concentrații se verifică în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman al ANM. Dacă iei deja alte tratamente, spune-i medicului: reducerea puternică a acidității poate modifica absorbția unor medicamente.

Cât timp se iau protectoarele gastrice

Inhibitorii pompei de protoni sunt medicamente eficiente și, din acest motiv, sunt și printre cele luate cel mai mult timp fără reevaluare. Pacientul își cumpără cutia, simptomele dispar, iar tratamentul se prelungește luni sau ani fără ca cineva să mai pună întrebarea dacă este încă necesar.

Durata potrivită depinde de motivul pentru care s-a început tratamentul. Unele indicații cer o cură scurtă, altele o administrare de lungă durată, cu supraveghere. Diferența nu se poate stabili dintr-o descriere de simptome, ci din istoricul complet și, uneori, dintr-o investigație.

Oprirea bruscă după o perioadă lungă poate fi urmată de o revenire temporară, uneori mai intensă, a simptomelor, prin creșterea reactivă a secreției acide. De aceea reducerea se face de regulă treptat și planificat împreună cu medicul, nu din proprie inițiativă în ziua în care s-a terminat cutia. Subiectul este tratat pe larg la /blog/cat-timp-protectoare-gastrice/.

Semnele care cer o evaluare în persoană

Există simptome care nu se tratează cu un medicament pentru aciditate, ci trebuie lămurite prin examinare și, de cele mai multe ori, prin endoscopie digestivă superioară.

Acestea sunt: dificultatea la înghițit sau senzația că alimentele se opresc pe drum, durerea la înghițire, scăderea în greutate fără explicație, vărsăturile persistente, vărsătura cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea, scaunul negru ca smoala, anemia descoperită la analize, o masă palpabilă în abdomen.

La fel, simptomele care apar pentru prima dată la o vârstă mai înaintată, cele care nu răspund la un tratament corect condus și cele care revin imediat după oprirea lui merită investigate, nu tratate la nesfârșit.

Un reflux vechi și netratat poate duce în timp la modificarea mucoasei esofagiene, o situație care se urmărește de medicul specialist. Nimeni nu poate identifica acest lucru dintr-o descriere: este nevoie de o privire directă asupra mucoasei. Dacă te regăsești în lista de mai sus, programează un consult de gastroenterologie și nu amâna cu o cutie nouă de medicament.